Întâlnirea de la Bruxelles
În urma unei întâlniri marathon de 16 ore în Bruxelles, guvernele europene nu au reușit să stabilească un acord privind transferul activelor statelor ruse înghețate către Ucraina, ceea ce a reprezentat o înfrângere majoră pentru cancelarul german Friedrich Merz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În loc să adopte planul inițial, participanții au fost nevoiți să căute o soluție de rezervă bazată pe o datorie comună a Uniunii Europene, propusă cu insistență de prim-ministrul belgian Bart De Wever. Acesta a fost considerat o soluție de ultim moment, cu un dezavantaj semnificativ: trei țări, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, au refuzat să participe.
Un sprijin crucial pentru Ucraina
„La final, dăm asigurări clare că sprijinul nostru pentru Ucraina este garantat”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen, încheind summitul la 3 dimineața. Acordul oferă Ucrainei o rețea de siguranță esențială pentru economia sa devastată de război, în momentul în care riscurile unei crize financiare cresc, având în vedere că conflictul cu Rusia avansează spre al patrulea an.
Spre deosebire de așteptările inițiale, soluția convenită nu reflectă viziunea dorită de Germania și Comisie înainte de summitul actual. Bart De Wever a recunoscut că unii lideri nu sunt mulțumiți: „Vorm dori să pedepsească pe [președintele rus Vladimir] Putin luându-i banii”, a adăugat el, subliniind că „politica nu este o muncă emoțională” și „raționalitatea a prevalat”.
Tactici controversate
De Wever, contrar acceptării schemei inițiale, a cerut statelor membre să ofere fonduri nelimitate pentru a proteja Belgia în cazul în care Kremlinul ar încerca să recupereze banii. Aceasta a fost considerată prea riscantă chiar și pentru susținătorii planului, care au catalogat oferta sa drept un „cEC”, un cec în alb.
Drept rezultat, tactica sa a condus la nemulțumiri în Consiliul European, unde liderii analizau ideea extremă de a vota împotriva Belgiei ca ultimă soluție pentru a ajunge la un acord. Totuși, nu a fost nevoie de astfel de măsuri dramatice.
Un nou plan la orizont
În timp ce Comisia încerca să reabiliteze planul activelor rusești, un alt grup de țări, condus de Belgia și Italia, a început să dezvolte Planul B, bazat pe datoria comună a UE. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că aceasta „s-a dovedit a fi cea mai realistă și practicabilă soluție”.
Un summit plin de provocări
Summitul, început cu discuții despre finanțarea Ucrainei, s-a transformat rapid într-o confruntare complexă care a implicat și subiecte precum Mercosur și bugetul UE. Merz, confruntat cu provocări interne din partea extremei drepte, a avut nevoie de un rezultat favorabil.
Între timp, premierul italian Giorgia Meloni a obținut o amânare a semnării acordului Mercosur și a colaborat cu De Wever pentru a reduce treptat planul activelor rusești. „S-a impus bunul simț”, a declarat Meloni, în contextul presiunii crescânde asupra liderilor europeni de a găsi rapid o soluție viabilă pentru Ucraina.
O decizie în numele stabilității europene
Decizia finală de a împrumuta 90 de miliarde de euro, garantată de bugetul comun al UE, reflectă nu doar nevoile urgente ale Ucrainei, ci și disperarea liderilor europeni de a arăta unitate într-un moment în care susținerea globală pentru Ucraina este crucială, mai ales în contextul incertitudinilor politice și economice globale.
În pofida dezacordurilor interne care au subliniat fragilitatea uniunii europene, summitul a evidențiat angajamentul continuu al liderilor de a asigura sprijinul necesar în fața provocărilor provocate de războiul din Ucraina și de reții geopolitice instabile.