Ungaria către UE: Dacă recuperezi 10 miliarde de euro de la noi, trebuie să ceri și cei 137 miliarde de euro ai Poloniei
Într-o declarație recentă, János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, a subliniat că, în cazul în care Bruxelles-ul decide să recupereze suma de 10 miliarde de euro de la Ungaria, ar trebui să facă același lucru și în cazul Poloniei, care beneficiază de fonduri europene de până la 137 miliarde de euro. Această poziție a fost exprimată în cadrul unei discuții cu POLITICO, context în care Bóka a reacționat la deciziile controversate ale Comisiei Europene.
Decizia Comisiei Europene de a elibera în decembrie 2023 cei 10 miliarde de euro pentru Ungaria a fost foarte contestată, având la bază o evaluare a slăbiciunilor în respectarea statului de drept și a independenței judiciare. Mulți eurodeputați au criticat această măsură, considerând-o mai mult un gest politic care vine în întâmpinarea prim-ministrului Viktor Orbán, într-un moment crucial când UE avea nevoie de sprijinul acestuia pentru ajutorul oferit Ucrainei.
Pe 12 februarie, avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene, Tamara Ćapeta, a recomandat anularea acestei decizii, afirmând că Ungaria ar putea fi obligată să returneze banii, în funcție de verdictul final al instanței, ce urmează să fie dat în lunile următoare. Orbán a condamnat ideea restituirii sumelor ca fiind „absurdă”.
Bóka a argumentat că, dacă Bruxelles-ul va încerca să recupereze banii de la Ungaria, ar trebui să se aplice aceeași logică și pentru Polonia, condusă de prim-ministrul pro-UE Donald Tusk. „Considerăm că decizia Comisiei a fost legală… opțiunea de a suspenda fondurile ar trebui să fie aplicată și în cazul Poloniei,” a declarat Bóka, sugerând că ar putea exista o presiune similară pentru asigurarea reformelor judiciare promise de guvernul polonez.
În februarie 2024, Comisia Europeană a deblocat 137 miliarde de euro pentru guvernul Tusk, în schimbul angajamentului de implementare a reformelor judiciare. Totuși, aceste reforme au fost blocate de președintele Karol Nawrocki, ceea ce a crescut tensiunile între autoritățile poloneze și Bruxelles.
Bóka a subliniat că accesul la fondurile europene poate fi facilitat dacă guvernele sunt dispuse să coopereze în domenii esențiale, cum ar fi sprijinul oferit Ucrainei și respectarea acordurilor privind migrația. Acesta a dezvăluit că există o percepție că UE preferă să ofere ajutoare financiare atunci când obține alinieri în politica pe care o dorește.
În contextul apropiatelor alegeri din 12 aprilie, Bóka ar putea să se confrunte cu o schimbare a puterii, având în vedere că liderul opoziției, Péter Magyar, conduce în sondaje cu un program centrat pe deblocarea fondurilor europene și combaterea corupției.
În plus față de cele 10 miliarde, Comisia reține și altele 18 miliarde de euro din fondurile de coeziune și pachetul de recuperare de la pandemia COVID-19, ceea ce reflectă tensiunile continue dintre Ungaria și instituțiile europene.
Legalitatea acestor măsuri este în continuare contestată de experți, care subliniază că fondurile Poloniei și Ungariei au fost suspendate în baza unor framework-uri legale diferite, dar există opinii general acceptate că verdictul ar putea stabili un precedent important pentru deschiderea viitoare a fondurilor Uniunii Europene către membrii săi.