Culisele ședinței în care Bolojan a pierdut votul în interiorul partidului
În ciuda primirii unui vot covârșitor din partea majorității conducerii PNL, în cadrul ședinței din seara zilei de luni, 1 februarie 2026, președintele partidului Ilie Bolojan nu a reușit să demită șefii celor zece filiale județene cu cele mai slabe rezultate în alegerile parlamentare din 2024. Votul a avut un rezultat de 47 „pentru” și 3 „împotrivă”, dar în privința demiterii, propunerea sa a fost votată cu 35 „pentru”, 6 „împotrivă” și 9 abțineri, semn că nu a reușit să strângă majoritatea calificată de două treimi, necesară conform statutului partidului.
Votul și absențele
PNL a publicat un comunicat în care a menționat că votul pe tema demiterii conducerii organizațiilor locale s-a desfășurat fără ca majoritatea să fie atinsă. Astfel, își păstrează mandatul, iar lui Ilie Bolojan i-au lipsit două voturi din cele 37 necesare. Un factor de interes sunt cei cinci lideri PNL care au absentat de la vot, printre care Gheorghe Falcă și Virgil Guran. Surse din partid afirmă că unii dintre acești lideri și-au trimis reprezentanți, iar absența lor nu ar trebui să fie considerată un aspect relevant, deoarece s-ar fi aflat în situații motivate.
Regula demiterii și implicațiile acesteia
Practic, votul reflectă o dificultate majoră în interiorul PNL, unde o parte din conducere se teme de posibilele repercusiuni și de faptul că regimul de demitere a președinților filialei cu cele mai slabe rezultate, introdus de Bolojan, ar putea genera un climat de instabilitate. Ilie Bolojan dorește să îmbunătățească imaginea partidului înainte de alegerile din 2025, dar s-a confruntat cu opoziția unor membri importanți.
Filialele vizate de schimbări
Planul lui Bolojan de a înlocui șefii filialelor considerat neperformante include organizațiile din Buzău, Sectorul 3, Sectorul 2 condus de Monica Anisie, Ialomița, Sectorul 4, Sectorul 5, Covasna și Harghita, alături de Vaslui și Galați, unde conducerea a fost deja schimbată. Surse din conducerea PNL sugerează că răspunsul față de filialele din Covasna și Harghita ar putea fi diferit, fără a lua măsuri drastice din cauza contextului regional specific.
Lupta internă pentru putere
Această situație subliniază confruntarea internă dintre Ilie Bolojan și tabăra lui Hubert Thuma, care contestă direcția banului de conducere a PNL. Demiterea liderilor apropiați lui Thuma ar putea distorsiona echilibrul de putere din partid, fapt ce complică demersurile de reformă inițiate de Bolojan. Așadar, pentru a contracara influența adversarilor interni, Bolojan propune numiri de persoane reprezentative pentru finețea acestor filiale, cum ar fi actuali miniștri.
Concluzie
Deși Ilie Bolojan a obținut inițial sprijin în conducerea PNL, votul recent evidențiază diviziunile crescânde și nevoia acută de a regândi strategia de conducere a partidului în perspectiva alegerilor viitoare. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile în PNL, mai ales că propunerea de demitere a șefilor de filiale neperformante va fi reluată în cadrul viitoarelor ședințe.