REACȚII DURE DIN PSD DUPĂ ANUNȚUL OANEI GHEORGHIU PRIVIND LISTAREA COMPANIILOR DE STAT

După declarația vicepremierului Oana Gheorghiu, care a anunțat că Guvernul intenționează să listeze la bursă mai multe companii de stat, mai mulți lideri PSD s-au arătat extrem de critici. Unul dintre ei a subliniat că afirmația „Vindem ce mai avem prin casă” reflectă o percepție generală asupra măsurilor luate de Executiv. Criticile nu s-au limitat la tonul declarațiilor, ci au atins și aspecte legate de lipsa de consultare în cadrul coaliției de guvernare.

Vicepremierul a menționat că a fost întocmită o „listă exploratorie” cu companii care ar putea fi listate pe Bursa de Valori București (BVB), dar reacțiile din partea liderilor PSD au fost prompt adversative, majoritatea acuzând faptul că subiectul nu a fost discutat în prealabil, iar momentul ales pentru aceste măsuri economice este considerat „nefavorabil”. Daniel Zamfir, liderul senatorilor PSD, a observat că strategia premierului Ilie Bolojan a început să devină evidentă, insinuând că aceste decizii vin ca urmare a unei stări de panică economică exacerbate.

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, a subliniat că Oana Gheorghiu a comunicat o „intenție”, menționând că termenul limită pentru lista companiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie rapid, iar procesul de listare sau restructurare a companiilor nu poate fi finalizat într-o perioadă atât de scurtă.

Diana Tușa, vicepreședintă PSD, a ridicat problema suveranității economice a României, comparând abordarea guvernului cu măsurile adoptate de alte țări europene care își consolidează sectoarele strategice. Aceasta a argumentat că România ar putea pierde „o bună parte din suveranitatea economică” prin listarea companiilor de stat la bursă, indicând că statul ar trebui să-și păstreze controlul asupra activelor vitale.

Marius Budăi, fost președinte al comisiei de Buget-finanțe, a avertizat despre riscurile înstrăinării companiilor esențiale, subliniind că domeniile precum sănătatea și educația trebuie să rămână sub controlul românilor. Budăi a criticat Executivul pentru lipsa de transparență în această privință, adăugând că planul nu a fost discutat cu partenerii din coaliție, cu toate că discuțiile au fost suspendate așteptând un referendum intern în PSD.

În concluzie, reacțiile din partea PSD la intențiile anunțate de Oana Gheorghiu scoate la lumină tensiunile existente în coaliția de guvernare, ridicând totodată semne de întrebare cu privire la direcțiile economice viitoare ale României și la impactul acestor decizii asupra sectorului public și asupra cetățenilor.

Planul de reformă media al Cehiei stârnește controverse

Guvernul ceh a anunțat o propunere de eliminare a taxelor de licență pentru radioul și televiziunea publică, propunere care să fie înlocuită cu finanțare din bugetul de stat. Aceasta inițiativă a generat un val de reacții politice și îngrijorări la Bruxelles, unde se subliniază riscurile asupra independenței editoriale și financiare a mass-media din Cehia.

Avertismentele din partea opoziției

Danuše Nerudová, un parlamentar din cadrul Partidului Popular European și parte a opoziției cehe, a declarat pentru POLITICO că guvernul se apropie de un model de guvernare tipic pentru Viktor Orbán, care nu garantează independența mass-media. Într-o întrebare scrisă adresată Comisiei Europene, ea a cerut evaluarea compatibilității reformei propuse cu Actul European pentru Libertatea Presei.

Perspective critice asupra propunerii

Věra Jourová, fost vicepreședinte al Comisiei Europene și arhitect al acestui act, a evidențiat că scopul legislației europene este de a întări independența mass-mediei de serviciu public. Ea a exprimat îngrijorarea că noua lege cehă ar putea destui un sistem funcțional și ar putea duce la slăbirea acestuia.

Impactul financiar al reformei

Legea propusă, un angajament fundamental al guvernului de dreapta condus de Premierul Andrej Babiš, ar elimina taxele de licență începând cu anul 2027. Aceasta ar avea ca efect o reducere semnificativă a finanțării pentru Cehia TV și Cehia Radio, estimată la aproximativ 57 de milioane de euro (1,4 miliarde coroane cehești).

Reacții oficiale și protecția independenței

Îngrijorările referitoare la independența editoriale a fost susținute de jurnaliști și organizații media, în timp ce guvernul a respins aceste acuzații. Oto Klempíř, ministrul ceh al culturii, a declarat că televiziunea și radioul public rămân entități legale independente, nefiind subordonate nici ministerului, nici vreo autoritate de stat.

Critica guvernului față de mass-media

Andrej Babiš a criticat în mod constant acoperirea mediatică furnizată de radiodifuzorii publici și mass-media independente. Recent, editorii șefii locali au cerut acestuia să respecte jurnalismul liber, independent și critic.

Reacția Comisiei Europene

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Markus Lammert, a declarat că instituția este conștientă de anunțurile referitoare la această propunere, dar nu va comenta pe marginea proiectului, dat fiind că acesta se află în stadii incipiente de elaborare. Comisia are la dispoziție trei săptămâni pentru a răspunde întrebărilor scrise adresate de membrii Parlamentului European.