Piața neagră a țigărilor din România, în creștere alarmantă
Piața neagră a țigărilor în România a menținut un nivel ridicat, recordând în februarie 2026 o pondere de 10,9% din consumul total, depășind cifrele din anii anteriori, 2025 și 2024. Această constatare provine dintr-un studiu realizat de compania Novel, care arată o scădere față de noiembrie 2025, când comerțul ilegal atingea 12,6%. Cu toate acestea, nivelul din februarie 2026 este totuși superior mediei din 2025, care a fost de 10,6%, și din 2024, care a fost de 9%.
Analizând datele pe regiuni, se observă că în vestul țării contrabanda a scăzut semnificativ, cu 10,8 puncte procentuale, ajungând la 10%. În schimb, regiunea de nord-est, care în trecut era afectată profund de comerțul ilegal, a înregistrat o scădere de 7,2 puncte procentuale, stabilindu-se la 8,1%. Potrivit directorului companiei de cercetare, Marian Marcu, Bulgaria rămâne principala sursă a acestei piețe negre, având o pondere de 30,8%, cu o ușoară creștere de 0,7 puncte procentuale, în timp ce produsele provenite din Republica Moldova au scăzut cu 5,5 puncte procentuale, ajungând la 18,3%.
În contextul combaterii pieței ilicite, Ileana Dumitru, director pentru afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est din cadrul British American Tobacco (BAT), a subliniat necesitatea intensificării eforturilor pentru a reduce cifra la sub 10% și a se alinia mediei europene de 9,2%. Aceasta sugerează că, fără măsuri suplimentare eficiente, problema va persista.
În anul anterior, 2025, Poliția de frontieră a confiscat un număr impresionant de peste 6,6 milioane de pachete de țigări, estimându-se că aceste confiscări au o valoare de aproximativ 146,2 milioane de lei. Pe lângă țigări, au fost ridicate și peste 65 de tone de tutun vrac, precum și aproximativ 27 de kilograme de tutun destinat narghilelei. Contribuțiile companiilor de tutun la bugetul statului sunt esențiale, acestea virând anual peste 22 de miliarde de lei, suma reprezentând accize, TVA și alte impozite.
Aceste statistici alarmante evidențiază o problemă persistentă pentru societatea românească, care necesită nu doar măsuri legislative, dar și educație publică pentru a descuraja consumul de produse din piața neagră și a proteja sănătatea cetățenilor și economia națională.