G7 evaluează utilizarea rezervelor de urgență de petrol în contextul creșterii prețurilor generate de război
Miniștrii finanțelor din cadrul G7 se confruntă cu ceea ce ar putea fi cea mai gravă criză energetică globală din ultimele cinci decenii. Pe măsură ce prețurile petrolului au crescut, îi provoacă să colaboreze pentru o posibilă eliberare a rezervelor strategice de petrol, cu scopul de a preveni un șoc inflaționist ce ar putea zdruncina economia mondială.
Discuții intense la nivel înalt
În cadrul întâlnirii de luni, miniștri din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Statele Unite și Regatul Unit au analizat măsurile pe care le pot adopta pentru a controla situația generată de scumpirile rapide ale petrolului. Pe parcursul zilei, prețul benchmark pentru petrol a atins 118 dolari pe baril, reprezentând aproape dublul valorii de la finalul anului trecut, și cel mai ridicat nivel de la invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Fluctuații pe piața petrolului
Până la ora 14:00 CET, futures-urile pentru petrol Brent au scăzut la 104,47 dolari pe baril, ceea ce, deși reprezintă o reducere de 15% față de vârful anterior, este totuși o valoare suficient de mare pentru a amenința o încetinire economică semnificativă.
Posibilitățile de utilizare a rezervelor strategice
Un oficial francez, care a preferat să rămână anonim, a menționat că utilizarea rezervelor strategice este o opțiune aflată pe masă. Această întâlnire virtuală a miniștrilor finanțelor din G7 și băncilor centrale a fost programată pentru ora 13:30 CET, fiind un moment crucial în evaluarea acțiunilor concrete ce urmează a fi întreprinse.
Istoria utilizării rezervelor strategice
Eliberarea rezervelor strategice s-a întâmplat doar de câteva ori în trecut, ultima dată în 2011, înainte de începerea războiului din Ucraina, pentru a atenua impactul Războiului Civil Libian. În 2022, o eliberare coordonată de către țările dezvoltate a ajutat la diminuarea prețului Brent de la 139 de dolari pe baril la aproximativ 105-115 dolari în termen de două luni.
Impactul invaziei rusești și tăierile de producție
Invazia Rusiei a afectat o parte mai mică din aprovizionarea mondială de energie comparativ cu campania actuală împotriva Iranului, având în vedere că Iranul poate bloca trecerea prin Golful Persic, pe unde circulă aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol. Deja, exportatori majore precum Arabia Saudită și Irak se pare că își reduc producția de petrol, având capacitățile de stocare pline și fără nave disponibile pentru a transporta petrolul la piață.
Consecințele unei crize energetice
Neabordarea creșterii prețurilor la petrol ar putea duce rapid la o creștere semnificativă a prețurilor consumatorilor, ceea ce ar putea provoca o stagnare economică, generând așa-numita ‘stagflație’ – o combinație de stagnare economică și inflație ridicată, forțând băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor chiar și cu riscul de a declanșa o recesiune.
Starea actuală a economiei globale
Analizând starea actuală a economiei, oficialii politici subliniază că riscurile inflației nu sunt la fel de acute precum în 2022, când lanțurile de aprovizionare globale se recuperau din pandemia COVID-19. De exemplu, creșterea locurilor de muncă în SUA s-a oprit aproape complet, iar Banca Centrală Europeană a avertizat asupra slăbiciunii pieței muncii din zona euro. În Regatul Unit, șomajul a început să crească în ultimul an.