Românii consideră că digitalizarea statului este foarte lentă
Potrivit unui sondaj realizat în noiembrie 2025, 84% dintre români percep ritmul digitalizării statului ca fiind unul lent sau foarte lent. Această statistica subliniază frustrarea cetățenilor față de progresul insuficient în transformarea digitală a instituțiilor publice. În contextul acestei tranziții, românii nu doar că așteaptă îmbunătățiri concrete, ci și evaluări ale eficienței serviciilor electronice. Aproape 76,4% dintre respondenți au folosit în ultimele 12 luni servicii online oferite de instituțiile statului, ceea ce le permite să analizeze direct eficiența acestor servicii și ce modificări necesită.
Eliminarea drumurilor la ghișee: prioritatea românilor
Românii își doresc ca digitalizarea să conducă, în primul rând, la reducerea birocrației și eliminarea drumurilor inutile între instituții. Printre principalele așteptări se numără posibilitatea de a depune cereri online fără a fi nevoie de a merge la ghișeu (68,7%), circulația automată a documentelor între instituții (61,4%) și interoperabilitatea bazelor de date, care ar putea elimina necesitatea solicitării de adeverințe (57,1%). Acestea reflectă dorința cetățenilor pentru un sistem administrativ mai eficient și mai accesibil.
Perspectivele cetățenilor asupra digitalizării
Când vine vorba de digitalizare, românii se așteaptă la soluții simple și accesibile: semnătura electronică pentru cetățeni și firme (43%), site-uri moderne pentru ministere (36,2%) și, într-o măsură mai mică, activitatea instituțiilor pe rețelele sociale (17,2%). Totuși, percepția generală asupra nivelului actual de digitalizare rămâne sceptică, 65% dintre respondenți considerând că instituțiile publice sunt slab digitalizate în comparație cu sectorul privat care primește evaluări mai favorabile.
Beneficiile și riscurile digitalizării
Românii văd în digitalizare un instrument util, chiar dacă nu lipsit de riscuri. Printre avantajele identificate se numără reducerea birocrației (65,3%), economisirea timpului (50,5%) și accesul mai rapid la informații (48,7%). Totuși, există și îngrijorări legate de impactul asupra persoanelor vulnerabile (29,2%), dispariția locurilor de muncă (28,3%) și dependența de tehnologie (28,1%). În ciuda acestor temeri, 73% dintre români consideră digitalizarea ca fiind un proces benefic.
Nemulțumirea generalizată și nevoia de schimbare
Cu 84% dintre români exprimându-și nemulțumirea față de ritmul lent al digitalizării, acest sentiment reflectă o deconectare clară între așteptările cetățenilor și viteza reală de implementare a soluțiilor digitale în administrarea publică. Aproape 75,8% dintre respondenți afirmă că România are nevoie de schimbări majore, iar această presiune publică cere nu doar servicii online, ci o reformă profundă a modului de operare al statului.
Corupția: principala preocupare a românilor
Corupția continuă să fie cea mai mare îngrijorare pentru 77% dintre români, devansând alte probleme precum sistemul de educație, sănătate sau creșterea prețurilor. Ceea ce este interesant este că digitalizarea este văzută ca o soluție la corupție prin transparența și eficiența pe care o poate aduce. Deși nivelul de încredere în instituțiile statului este scăzut, cetățenii așteaptă măsuri concrete, mai ales din partea Guvernului și a Prim-ministrului în ceea ce privește implementarea digitalizării.
Încrederea în instituții și așteptările cetățenilor
Rezultatele studiului relevă o neîncredere majoră în Parlament (53% fără încredere), Guvern (45%) și Președinție (51%). Cu toate acestea, primăriile beneficiază de un grad mai mic de neîncredere (39%) și, în consecință, unei mai mari încrederi (24%). În contextul în care cei mai mulți români își pun speranțele în digitalizare în mâinile Guvernului, așteptările sunt ridicate, cu o responsabilitate recunoscută puternic pentru procesul de transformare digitală.