David Ankeye și „cartea verde” așteptată cu sufletul la gură
După două săptămâni de incertitudine și birocrație sufocantă, tânărul atacant nigerian David Ankeye este, în sfârșit, eligibil să joace pentru Rapid București. Anunțul vine în urma primirii mult așteptatei „carte verzi” din partea autorităților, un document banal pe care ar trebui să-l avem toți până la micul dejun, dar care în fotbalul românesc pare să vină cu viteza unui melc paralitic.
Transferat sub formă de împrumut de la Genoa, club deținut, ce coincidență uimitoare, de patronul Dan Șucu, Ankeye are acum voie să își facă debutul în duelul cu Unirea Slobozia. Un debut amânat absurd de un labirint birocratic ce amenință să ucidă orice entuziasm al jucătorilor care ajung pe pământ românesc.
Birocrația, durerea surdă a fotbalului românesc
În partida anterioară cu Universitatea Cluj, Ankeye, deși parte a delegației Rapidului, a fost doar spectator. Motivul? Actele sale nu au fost eliberate la timp. Că e neglijență, indolență sau pur și simplu tradiția de a complica orice proces, acest episod subliniază încă o dată cum lucrurile mici, dar vitale, sunt pierdute în haos în fotbalul românesc.
De ce atâta întârziere pentru un document? De ce tânărul nigerian a fost forțat să își urmărească echipa din tribune în loc să fie pe teren, acolo unde îi este locul? Întrebări răsună, dar răspunsurile par să fie pierdute printre hârtii și scuze fabricabile.
Ce aduce David Ankeye pentru Rapid?
Ankeye nu este doar un simplu atacant. Cu o cotă de piață de 1,8 milioane de euro, conform Transfermarkt, tânărul de 22 de ani vine cu așteptări mari. Rapid București a decis să împrumute jucătorul până în vară, într-o mișcare ce ar trebui să aducă un plus ofensivei, dacă birocrația nu-i va mai pune piedici în cale. Rămâne de văzut dacă realitatea va justifica hype-ul din jurul său.
Într-un context în care fotbalul românesc are nevoie disperată de performanță și profesionalism, cazul Ankeye este atât o lecție cât și un avertisment. Rămâne de văzut cum își va face loc în echipă și dacă poate deveni omul de bază al Rapidului sau va fi doar o altă victimă a așteptărilor nerealiste și a sistemului corupt și rupt de realitate.
Un transfer cu implicații financiare și nu numai
Faptul că Ankeye vine de la Genoa, echipa patronului Rapidului, ridică și alte întrebări. Este acest împrumut o mișcare strategică sau doar o afacere internă de imagine? Relațiile dintre cluburi, în acest caz, pun și mai multă presiune pe prestația atacantului, dar și pe echipa giuleșteană. Dacă tânărul nu livrează, Rapid ar putea pierde nu doar puncte prețioase, ci și încrederea fanilor deja sătui de promisiuni deșarte.
Un lucru e cert: toate privirile sunt acum pe Ankeye. Puținele șanse oferite străinilor în fotbalul românesc trebuie fructificate la maximum. Fotbalul din România nu iartă greșelile tinerilor străini, dar le înghite într-un mod inexplicabil pe cele ale propriilor „veterani”. O situație ironică, dar perfect în ton cu starea generală a unei Superligi care pare să fi uitat definiția profesionalismului.