Adicțiile minorilor din România, o povară economică enormă pentru stat
Un studiu alarmant realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), la inițiativa Asociației „Eu te iubesc” și a Asociației Familiilor Numeroase, subliniază un aspect prea des ignorat: România cheltuie anual cel puțin 0,4% din PIB din cauza adicțiilor la minori. Aceasta se traduce, în cifre exacte, într-o sumă de 1,35 miliarde de euro. Impactul acestor adicții asupra statului nu se limitează la costurile directe, ci afectează în mod semnificativ și capitalul uman al țării.
Prezentarea rezultatelor cercetării
Rezultatele cercetării au fost făcute publice pe 10 noiembrie 2025, în cadrul unui eveniment desfășurat în Aula Magna a ASE, unde au fost prezenți reprezentanți din diverse sfere ale societății. Studiul, intitulat „Impactul economic și social al adicțiilor la minori în România”, arată că doar în cazul copiilor care au ieșit din sistemul de învățământ în 2024, costurile asociate comportamentelor adictive se ridică la sumă impresionantă de 1,35 miliarde de euro în fiecare an. Această cifră ar putea fi chiar și mai mare dacă s-ar include în analiză și copiii care continuă să frecventeze școala.
Estimările costurilor și efectele asupra societății
Studiul estimează aproximativ 55.000 de cazuri medicale cauzate de adicții, 49.000 de cazuri implicând justiția și ordinea publică, și 41.000 în domeniul asistenței sociale. La acestea se adaugă 191.000 de evenimente educaționale afectate și 90.000 de cazuri de pierderi de productivitate parentală, toate asociate cu problema adicțiilor în rândul minorilor. Aceste efecte nu numai că erodează capitalul uman, dar creează un risc macroeconomic considerabil, impactând negativ atât productivitatea muncii, cât și participarea pe piața muncii.
Nevoia urgentă de intervenție
Prof. univ. dr. Mihaela Mosora, coordonatoarea cercetării, subliniază necesitatea unui cadru strategic național bine definit, care să pună accent pe prevenție și pe un management eficient al riscurilor. Avertizează că lipsa unei intervenții adecvate va duce la o creștere constantă a costurilor pe măsură ce efectele educaționale și de sănătate se amplifică, generând cheltuieli recurente și scăderea productivității pentru viitoarele generații. „Combaterea adicțiilor devine o condiție esențială pentru competitivitatea economică și securitatea demografică a țării”, completează aceasta.
Apelul la acțiune al asociațiilor
Asociațiile implicate în studiu, „Eu te iubesc” și Asociația Familiilor Numeroase, fac un apel puternic către autorități pentru elaborarea unei strategii naționale integrate de prevenire și combatere a adicțiilor la minori. Laura Cosoi, fondatoarea uneia dintre asociații, a declarat: „Avem nevoie de ajutor. Părinții se simt depășiți și solicită sprijinul tuturor instituțiilor competente pentru a asigura siguranța și viitorul copiilor noștri. Impactul acestor adicții se resimte nu doar în poveștile de viață devastate, ci și în cheltuielile enorm de mari pe care statul le suportă.”
Consecințe și nevoia de reformă
Raportul evidențiază faptul că efectele adicțiilor nu afectează doar indivizii implicați, ci generează un val de costuri care dăunează întregii societăți. Instituțiile trebuie să-și revadă abordările, având în vedere că măsurile actuale, în mare parte punitive, s-au dovedit insuficiente. Desigur, legislația trebuie să fie întărită, dar este esențial ca și cercetarea și prevenția să devină priorități. Este vremea ca România să acționeze înainte de a ajunge la un punct în care efectele adicțiilor devin imposibil de gestionat.