Ministerul Muncii își extinde tentaculele și devorează Ministerul Familiei
Un alt pas uimitor în epoca centralizării absolutiste: Ministerul Muncii, devenit un monstru birocratic de proporții grețoase, va înghiți complet Ministerul Familiei. Acesta din urmă, dispare fără urmă, reducând la tăcere funcționarii care încă sperau într-o pseudo-autonomie. Noua structură va purta un nume suficient de lung cât să ascundă haosul din interior: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
Desființarea Ministerului Familiei, departe de a fi o strategie impresionantă de eficiență guvernamentală, aduce cu sine dispariția a 20 de posturi finanțate de la buget. Dar cine mai crede în reducerea costurilor publice? Această mișcare pare mai degrabă o altă demonstrație de putere din partea guvernului care își rearanjează piesele pe tabla de șah după bunul plac, cu zero considerație pentru consecințe.
Cifre care șochează: Doar birocrația contează
Ministerul Muncii funcționează deja cu un aparat de 476 de posturi, inclusiv demnitari care își servesc interesele proprii sub pretextul conducerii „adecvat strategice”. De cealaltă parte, Ministerul Familiei se prezenta modest, cu numai 173 de posturi, ale căror ocupanți probabil își făceau planuri futile pentru un viitor mai bun. Așadar, prin absorbție, se ajunge la o struțo-cămilă administrativă mastodont care va număra 635 de posturi.
Lista noului minister se „îmbogățește” strategic cu pachete de acțiuni și direcții pentru tineret care aduc pigment într-un tablou deja sumbru. Societatea „Biroul de Turism pentru Tineret” – o relicvă probabil neglijată până acum – și o serie de case de cultură studențești vor intra sub umbrela acestui Frankenstein instituțional.
Cine pierde și cine câștigă în reorganizare
Prin reorganizare, sunt „economisite” trei posturi de demnitate publică, iar alte zece posturi publice și contractuale dispar în eter. Bineînțeles, acest lucru este justificat elegant în nota de fundamentare, sub pretextul unei reforme absolut necesare. Realitatea? O nouă reconfigurare care transportă probleme vechi într-o structură cvasi-nouă.
Ceea ce pare evident în acest puzzle administrativ este că promisiunea unei politici publice mai eficiente nu este decât o frază goala. Tăierea a 20 de posturi pare insignifiantă raportată la dimensiunea aparatului de stat care tocmai crește, mai degrabă decât să se simplifice. Nivelul real al eficienței? Aproape de zero.
Un guvern redus cu iz de colos
Noul Guvern PSD-PNL-UDMR, condus de Marcel Ciolacu, își exercită puterea pretinzând „optimizări”. Cu toate acestea, realitatea dezvăluie o mare iluzie. 16 ministere, cu două mai puține decât în guvernul precedent, nu indică neapărat o reducere a birocrației, ci mai degrabă o consolidare a puterii în câteva puncte cheie.
Fuzionarea Ministerului Muncii cu Ministerul Familiei nu este decât un exemplu dintr-un scenariu mai amplu prin care statul își cosmetizează structura pentru a da impresia de eficiență, când în realitate preocuparea reală rămâne perpetuarea unui aparat lipsit de viziune.
Poate că România nu era pregătită pentru această reorganizare, sau poate că acest pas anunță doar începutul unei noi ere, una în care numărul de ministere scade, dar controlul și nepotismul guvernează nestingherite.
Sursa: hotnews.ro/ministerul-muncii-inghite-ministerul-familiei-20-de-posturi-dispar-document-1885007