Daniel David despre bugetul la Educație: „E ca pisica lui Schrödinger: există simultan în mai multe stări”
Fostul ministru al Educației, Daniel David, a adus în discuție complexitatea bugetului destinat Educației și Cercetării, subliniind că acesta nu poate fi caracterizat simplu ca fiind mare sau mic, suficient sau insuficient. Pe blogul personal, el compară situația actuală a bugetului cu celebra pisică din experimentul lui Schrödinger, sugerează că acesta coexistă în multiple stări de incertitudine. În viziunea sa, bugetul poate fi perceput ca având atât avantajele, cât și dezavantajele sale, stârnind confuzie în rândul opiniei publice.
David explică că discrepanțele frecvente în datele prezentate—fie că bugetul crește sau scade—demonstrează o lipsă de claritate și o confuzie de interpretare asupra modului în care sunt calculati indicatorii pentru sistemul de învățământ. Această ambiguitate a generat impresia că există o varietate de ministere implicate sau că discutăm despre „multiversuri”, fiecare cu propriile sale realități financiare.
El subliniază că țintele tradiționale de 6% și 1% din PIB, adesea menționate în dezbaterea publică, sunt înțelese greșit. Atunci când se discută despre 6%, acesta nu se referă exclusiv la cheltuielile ministerului Educației, ci include și bugetele locale și alte surse de finanțare. De asemenea, legislația recentă a modificat aceste ținte, introducând un nou cadru care stabilește un minim de 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru Educație.
În contextul cercetării, David justifică ideea că indicele de 1% din PIB se raporta la toate cheltuielile de cercetare și nu doar la cele provenite de la ministerul dedicat acestei activități. El avertizează că trebuie făcută o distincție clară, având în vedere că în 2026, deși bugetul pentru cercetare crește cu peste 28% față de anul anterior, ponderea acestuia rămâne alarmant de mică, doar 0,13% din PIB. Aceasta ar trebui raportată la ținta anterioară de 1%, evidențiind încă distanța față de obiectivele asumate de România.
Întrebat dacă bugetul respectă angajamentele asumate în „Pactul pentru Deceniul Educației și Cercetării”, David oferă un răspuns nuanțat, acceptând că, în anumite privințe, se respectă angajamentele, mai ales în ceea ce privește creșterile față de anii anteriori, dar nu și cele descrise de țintele asumate inițial.
În concluzie, Daniel David reiterează necesitatea de a introduce resurse suplimentare în sistemul educațional și de cercetare, pe măsură ce situația financiară a țării o va permite. În opinia sa, acest buget reprezintă un punct de plecare, dar este esențial ca resursele să fie distribuite eficient, pentru a progresa către obiectivele ambițioase stabilite pentru Educație și Cercetare.
