Publicația POLITICO a anunțat recent că Regatul Unit, alături de aliații săi nordici, a semnat o declarație de intenție menită să înființeze un parteneriat naval cu scopul de a contracara avansurile rusești în zona de nord. Primul lord al mării, Gwyn Jenkins, liderul Marinei Regale britanice, a făcut acest anunț într-un discurs susținut la un think tank de apărare, subliniind nevoia ca forțele navale să se unească pentru a crea o „forță maritimă multinațională”, având în vedere provocările sistemice pe care activitățile rusești le generează.
Jenkins a recunoscut că Regatul Unit are o „responsabilitate globală”, care se extinde în Orientul Mijlociu, dar a evidențiat că modernizarea marinei se va concentra pe Atlanticul de Nord. Aceasta afirmație reflectă o schimbare strategică, având în vedere intensificarea activităților militare rusești în această regiune și necesitatea ca Marea Britanie să răspundă adecvat la amenințări.
Vorbind în fața unor experți în apărare, Jenkins a accentuat importanța evoluției și adâncirii alianței JEF (Joint Expeditionary Force) pentru a crea puterea colectivă de luptă necesară. În această direcție, s-a angajat să echipeze rapid marina cu sisteme fără echipaj care să funcționeze alături de vasele echipate, cum ar fi roboții de căutare a minelor care ar urma să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz.
Aceste anunțuri vin pe fundalul criticilor la adresa capacităților de reacție ale marinei britanice, întărite de dificultățile întâmpinate în timpul desfășurării distrugătorului HMS Dragon în Marea Mediterană, o acțiune care a durat mai multe săptămâni și care a evidențiat presiunea asupra resurselor maritime ale Regatului Unit. Divergențele de opinii privind strategia navalei sugerează o necesitate urgentă de a revizui și a adapta forțele navale la provocările contemporane.