Noua strategie a Israelului: Colaborare cu Trump, presiune asupra Iranului, menținerea opțiunii militare
Oficialii israelieni afirmă că adevăratul test constă în capacitatea de a utiliza presiunea militară și negocierile nucleare pentru a genera un rezultat durabil cu Iranul, evitând astfel o nouă escaladare costisitoare. În contextul conflictului cu Iran, care durează de aproape șase săptămâni, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat inițial că obiectivul Israelului este să elimine „amenințarea existențială” reprezentată de Iran, inclusiv prin prevenirea obținerii unei arme nucleare și facilitarea unei revolte a populației iraniene împotriva regimului său. Cu toate acestea, în lipsa unui sprijin american pentru o război extins, Israelul adoptă o nouă strategie regională, care îmbină o presiune militară fragilă, diplomația americană și, în cele din urmă, perspectiva acționării singure.
Actuala abordare a Israelului implică o coordonare mai strânsă cu administrația Trump decât în trecut. Yaakov Amidror, fost consilier de securitate națională, subliniază importanța acestei colaborări, afirmând că pentru Israel, a colabora cu Statele Unite este crucial, chiar și atunci când implică costuri, cum ar fi restrângerea atacurilor asupra Iranului. Netanyahu a acceptat, de asemenea, să reducă operațiunile israeliene în Liban la cererea lui Trump, după ce Israelul a atacat 100 de ținte în Beirut și în sudul Libanului, provocând peste 300 de morți. Cu toate acestea, Netanyahu nu a confirmat public angajamentele făcute, fiindcă se concentrează pe inițierea negocierilor cu Libanul pentru demilitarizarea Hezbollah.
Deși Israelul continuă să efectueze atacuri sporadice, aceste acțiuni sunt intercalate cu discuții diplomatice. Israelul rămâne ferm împotriva unui armistițiu în Liban, continuând operațiunile militare și schimburile de focuri cu Hezbollah. Scopul Israelului este consolidarea unei zone de tampon în nord pentru a-și asigura securitatea națională. Un oficial militar israelian a declarat că scopul este de a crea condițiile necesare pentru demilitarizarea Hezbollah, argumentând că o diminuare a capacităților grupului ar putea face viitoarele negocieri mai fezabile.
În paralel, Israelul urmărește să sublinieze pagubele economice cauzate de conflictul cu Iranul. Estimările recente indică faptul că Iranul se confruntă cu costuri directe de reconstrucție estimate între 7 și 44 de miliarde de dolari, fiind afectat cel mai mult sectorul său militar. Aceste pierderi ridică întrebări cu privire la eficiența viitoarelor negocieri între Washington și Teheran, cu oficialii israelieni temându-se că ar putea reduce presiunea asupra Iranului înainte ca efectele complete ale conflictului să se materializeze.
Jacob Nagel, fost lider al echipei de experți israelieni în negocierile pe tema programului nuclear, exprimă îngrijorarea că echipa de negociere americană ar putea să se concentreze prea mult pe eliminarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, fără a aborda întreaga infrastructură nucleară. De asemenea, se ridică întrebarea dacă acest moment va duce la un rezultat fundamental diferit sau va reporni doar ceasul până la următoarea rundă de confruntări. Israel și Statele Unite au declarat că au pariat pe faptul că această etapă va fi diferită, prin combinația între presiunea militară și diplomație, care ar putea produce un impact real asupra amenințării nucleare.
Așadar, viitorul Israelului și modul în care va naviga în aceste negocieri depind de reacțiile și acțiunile Statelor Unite în săptămânile următoare. Engajamentele comune între cele două națiuni vor fi cruciale în atingerea unor rezultate durabile în fața provocărilor continue cu Iranul și Hezbollah.