Critica liderilor europeni asupra deciziei SUA de a relaxa sancțiunile împotriva Rusiei
Premierul canadian Mark Carney s-a alăturat astăzi liderilor din Germania și Norvegia în criticarea deciziei administrației Trump de a ridica temporar sancțiunile asupra petrolului rusesc, aceasta descoperind o divergență publică între Washington și principalii aliați NATO.
În cadrul unei conferințe de presă comune desfășurate în Bardufoss, Norvegia, unde cei trei lideri participau la exercițiul NATO „Cold Response”, Carney, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și cancelarul german Friedrich Merz au afirmat că relaxarea sancțiunilor ar slăbi eforturile de a determina Rusia să negocieze o soluție pentru conflictul din Ucraina.
Acești lideri NATO și-au exprimat dezacordul public față de decizia Washingtonului de a reduce anumite sancțiuni asupra petrolului rusesc, în timp ce Statele Unite participau la simulările NATO în regiunea arctică din Norvegia, destinate să demonstreze unitatea alianței împotriva Rusiei în contextul în care războiul din Ucraina a intrat în al cincilea an.
Merz a declarat că a fost surprins să afle despre decizia SUA, „care a fost, evident, luată în D.C. noaptea trecută”. În aceeași linie, liderul german a subliniat: „Ar trebui să punem mai multă presiune asupra Rusiei.” Carney a susținut poziția exprimată de Merz.
„Suntem complet de acord. Poziția Canadei este de a menține sancțiunile împotriva Rusiei… inclusiv asupra flotei fantomă care transportă acest petrol,” a precizat premierul canadian, în timp ce cei trei lideri se aflau înconjurați de un arsenal militar considerabil.
„Există o cooperare foarte strânsă între Rusia și Iran, cu un cost enorm pentru poporul ucrainean și o amenințare gravă la adresa păcii și securității în Europa. Această coaliție, sub conducerea celor doi domni de lângă mine, împreună cu un grup mai larg – Coaliția celor Dornici – s-a ridicat împotriva acestei situații,” a adăugat Carney.
Statele Unite au relaxat temporar unele dintre sancțiunile impuse Rusiei la sfârșitul zilei de joi, într-o încercare de a reduce prețurile energetice, în contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică. Aceasta va permite livrarea și vânzarea petrolului rusesc care a fost blocat pe mare.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a criticat decizia, considerând-o „nu foarte logică”. „Ridicarea sancțiunilor înseamnă că [Rusia] va primi mai mulți bani și vor exista mai multe atacuri cu drone în Orientul Mijlociu,” a spus el, stând alături de președintele francez Emmanuel Macron la Paris.
„Rusia va primi bani pentru mașina sa de război, iar numeroase drone sunt fabricate pe teritoriul rusesc pentru a destabiliza Orientul Mijlociu,” a adăugat Zelenskyy.
În nordul Norvegiei, cei trei lideri au fost întrebați dacă SUA pot fi „de încredere” ca partener în ceea ce privește securitatea din nord. „Da,” a răspuns Støre, fără ezitare, urmat de Carney.
Carney a subliniat cooperarea militară strânsă și istorică dintre Canada și SUA prin NORAD, sistemul de apărare aeriană nord-american comun.
Støre a afirmat că cooperarea în domeniul securității în Arctic este în interesul de autoapărare al SUA, numind-o un „beneficiu net pentru securitatea Statelor Unite.” Însă, când a fost întrebat dacă decizia SUA de a relaxa sancțiunile asupra petrolului rusesc îngreunează acestă cooperare, liderul norvegian a oferit un răspuns direct. „Am spus clar că nu suntem de acord cu această decizie. Și, știți, neînțelegeri apar între țări. Să fim sinceri în legătură cu asta,” a concluzionat Støre.