Summit climatic în Colombia: Provocări și perspective de tranziție
În premieră mondială, a avut loc un summit climatic desfășurat în afara procesului națiunilor unite, pe țărmul Caraibelor din Colombia. Aproximativ 60 de țări s-au reunit pentru a discuta despre necesitatea de a scăpa de dependența de combustibili fosili și de a înainta rapid către economii bazate pe energie curată, angajându-se în măsuri concrete ce depășesc ambițiile exprimate în cadrul U.N. în ultimele trei decenii.
Provocarea majoră care urmează este implementarea acestor măsuri fără a fi captivate în aceleași întârzieri și divizări care au afectat discuțiile globale pe teme climatice de ani de zile. Așa cum a remarcat Stientje van Veldhoven, ministrul Olandei pentru climă și dezvoltare verde, „E greu. Nu vom rezolva totul peste noapte, dar trebuie să începem acest proces.”
Summitul, co-organizat de Colombia și Olanda, a arătat cum o coalitie de națiuni dornice să colaboreze poate găsi soluții, fără influența țărilor cu cele mai mari emisii, precum SUA, Arabia Saudită și China, care nu au fost invitate. Rachel Kyte, trimisul climatic al Regatului Unit, a subliniat că „în timpul disponibil, nu ne-am aprofundat în detaliile complicate, dar avem nevoie disperată de acest spațiu.”
Pe parcursul întâlnirii, participanții au discutat despre riscurile întârzierii procesului, mai ales în contextul unui conflict în Iran care a dus la creșterea prețurilor petrolului la un nivel record. Cu toate acestea, pentru oficialii, academicieni, oameni de știință și activiști prezenți, summitul a fost considerat un succes, având în vedere evitarea capcanelor procesului U.N. care pot fi sabotate de națiunile bogate în energie.
Jules Kortenhorst, co-președinte al Comisiei de Tranziție Energetică, a subliniat importanța definirii pașilor specifici care trebuie urmați pentru a facilita tranziția la energia curată, inclusiv identificarea instrumentelor financiare necesare. Forța pe care o implică această transformare economică nu se limitează la simpla înlocuire a unei surse de energie cu alta; este un proces complex care impune o regândire a întregii economii.
În culisele summitului, oficiali din guverne, organizații ale societății civile și activiști climatici au împărtășit experiențe legate de tranziția energetică, recunoscând că implementarea acesteia poate varia semnificativ dintr-o națiune în alta. De exemplu, reprezentantul Nigeriei, Magnus Onuoha, a afirmat că țara sa trebuie să dezvolte surse alternative de venit pentru a își diminua dependența de petrol și gaze naturale. „Nu vom renunța brusc, ci ne vom reduce treptat”, a spus el, subliniind necesitatea unei planificări riguroase și diversificări economice.
Funcționarii guvernamentali din Ghana au exprimat similarități în ceea ce privește nevoia de a susține infrastructura și serviciile publice cu veniturile generate din resursele fosile. Cecil Dzelu, director tehnic în cadrul ministerului climatului din Ghana, a recunoscut impactul crizei climatice, spunând: „Știm că criza climatică este provocată de combustibilii fosili, însă suntem și o țară producătoare de astfel de resurse.”
Pragurile de care trebuie să treacă aceste țări în promovarea energiei curate își arată complexitatea, având în vedere dependența populației de veniturile generate de combustibilii fosili. Veldhoven, ministrul olandez, a subliniat că tranziția trebuie să fie gândită astfel încât să nu compromită viețile oamenilor. „Dacă asta eșuează pentru oameni, în cele din urmă va eșua pentru lume”, a adăugat ea.
După cum a subliniat Irene Vélez Torres, ministrul mediului din Columbia, pe măsură ce privim înapoi, nu doar discuțiile și discursurile vor fi de neuitat, ci și angajamentul de a aborda provocările vremurilor noastre. Summitul a fost o victorie în sine, demonstrând că un grup de națiuni poate acționa rapid în fața schimbărilor climatice, chiar și fără participarea celor mai mari emitări din lume.