4 martie 1977 – 4 martie 2026: România are peste 400 de clădiri în clasa I de risc seismic
La împlinirea a 49 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977, România se menține printre țările europene cu un risc seismic considerabil. În special, Bucureștiul, capitala țării, conține sute de clădiri care rămân vulnerabile în fața fenomenelor seismice. Recent, s-a confirmat că peste 400 de clădiri din București fac parte din clasa I de risc seismic, semnalând o problemă semnificativă pentru autorități și pentru locuitorii acestor imobile.
Cutremurul din seara zilei de 4 martie 1977 a fost unul dintre cele mai devastatoare seisme din istoria recentă a României. Acesta a avut loc la ora 21:22, având o magnitudine de 7.2 pe scara Richter și a durat aproximativ 56 de secunde. Epicentrul s-a aflat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de circa 100 de kilometri. Efectele cutremurului au fost resimțite pe o arie extinsă, inclusiv în statele vecine. Bucureștiul a experimentat cele mai severe daune, cu numeroase clădiri prăbușindu-se, ceea ce a dus la o serie de pierderi de vieți omenești și distrugeri materiale. O replică puternică, având magnitudinea de 4.9, a fost înregistrată a doua zi dimineața, pe 5 martie.
Clasificarea riscului seismic al clădirilor
În ceea ce privește evaluarea riscului seismic al clădirilor, se aplică diverse criterii tehnice. Claudia cambrige pentru a determina capacitatea de rezistență a clădirii la un cutremur teoretic extrem. Dacă un imobil suportă un procent sub 35% din acest „cutremur de calcul”, acesta este încadrat în clasa RsI, care ridică cel mai mare grad de risc. Evaluarea continuă cu clasa RsII pentru clădirile care susțin între 35% și 50%, RsIII pentru cele cu suport între 50% și 80%, și RsIV pentru clădirile care depășesc 80%. Experții iau în considerare și starea structurală, simetria clădirii, precum și degradările existente.
Vulnerabilitățile persistente ale fondului construit
Conform datelor centralizate, Bucureștiul se confruntă cu un fond construit vechi care rindiază riscuri semnificative în fața unui nou seism major. În prezent, sunt mai mult de 400 de clădiri clasificate în clasa I de risc seismic și alte 450 în clasa a II-a. Aproximativ 1.400 de clădiri au fost evaluate în anii ’90, dar nu au fost actualizate conform standardelor actuale, iar starea lor reală este încă incertă.
Acum, aproape 50 de ani după cutremurul din martie 1977, vulnerabilitățile persistă. România rămâne expusă pericolelor, în special datorită zonei seismice active din Vrancea. Deși autoritățile au început să implementeze programe de consolidare, viteza de execuție a acestor lucrări este lentă. În prezent, multe clădiri cu bulină roșie continuă să fie locuite sau utilizate în scopuri comerciale, ceea ce suscită îngrijorare în rândul specialiștilor și al comunității locale.