Risc de avalanșe în Bucegi, Făgăraș și Parâng-Șureanu
Vortexul polar a provocat o alertă de risc semnificativ privind avalanșele în masivele Bucegi, Făgăraș și Parâng-Șureanu, care va fi în vigoare până luni seara. Conform avertizării emise de ANM, nivelul de risc a fost stabilit la 3 din 5, indicând o situație potențial periculoasă pentru toți cei care intenționează să se aventureze în aceste zone montane. De asemenea, o alertă de risc moderat (nivel 2) persistă și în Munții Țarcu-Godeanu și Carpații Orientali, având aceleași cauze meteorologice.
Ultimele ninsori, alimentate de vortexul polar care s-a mai atenuat în ultimele zile, au adus strat proaspăt de zăpadă în zonele montane înalte, cu depuneri locale variind între 10-15 cm. Stratul total de zăpadă depășește 20-25 cm în anumite locuri. La Vârful Omu, spre exemplu, se înregistrează o înălțime semnificativă de 135 cm de zăpadă, în timp ce la Bâlea-Lac se observă 38 cm și la Țarcu doar 20 cm, conform datelor furnizate de ANM.
Mecanismele avalanșelor create de vortexul polar
Acest fenomen meteorologic creează condiții favorabile avalanșelor din cauza acumulării de zăpadă proaspătă peste un strat vechi și întărit. Alunecarea zăpezii umede pe un fund de zăpadă mai veche, apropiată de sol, este o rețetă periculoasă pentru instabilitate. În special, când sunt supuse unor încărcări suplimentare, riscurile de avalanșă cresc dramatic, mai ales în regiunile de creastă și pe pantele umbrite.
Vortexul polar nu se limitează doar la generarea zăpadă instabilă. De asemenea, se estimează că va aduce fenomene meteorologice severe în România în sezonul rece, iar prognoza sugerează că iarna 2025–2026 va aduce timp extrem de diferit față de anii anteriori.
Condiții meteorologice și implicații pentru schi și drumeții
Intrarea vortexului polar în România coincide cu ninsori viscolite, ploi și temperaturi extrem de scăzute. De exemplu, în masivele vestice ale Carpaților Meridionali, riscurile de avalanșă sunt moderate, dar sunt posibile curgeri de zăpadă sau avalanșe de dimensiuni reduse. Carpații Orientali pot prezenta ninsori temporare de 5-10 cm, însă riscurile sunt mai reduse (nivel 1).
Cantitățile de precipitații însă nu sunt de neglijat, depășind 15-20 l/mp în zonele montane sudice, iar în Bucegi, apariția valorilor de quartal de 50 l/mp este semnificativă. Aceste valori ridicate intensifică riscurile de avalanșă, iar vântul provocat de vortexul polar a dus la rafale de 50-70 km/h, înregistrându-se chiar 75-85 km/h pe anumite creste.
Menținerea unui strat de zăpadă instabil
Temperaturile scăzute, ce variază între -8 și -3 grade la altitudini de peste 1800 de metri, contribuie la menținerea unui strat de zăpadă instabil. Sub nivelul de 1800 metri, valorile se situează între -5 și -1 grad, iar aceste condiții favorizează acumularea riscantă a zăpezii.
Cel mai prudent mod de a aborda această situație este evitarea traseelor care depășesc 1800 de metri, așa cum recomandă și echipele Salvamont, având în vedere probabilitatea crescută de avalanșe ce pot pune în pericol viețile celor care ignoră avertizările.
Astfel, rămâne imperios necesar ca cei care plănuiesc activități montane să fie la curent cu condițiile meteo și să respecte recomandările autorităților pentru a evita situații neplăcute și potențial tragice.